Cum gestionați refuzul școlar a persoanelor autiste prin acceptarea autismului.
Refuzul de a merge la scoală sau “refuzul școlar” este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă mulți dintre voi, indiferent dacă copilul dumneavoastră are un meltdown în parcarea școlii, refuză să se urce în mașină sau fuge din clasă ori de câte ori este stresat.
Atunci când copilul dvs. refuză să meargă la școală (sau refuză să meargă la școală la timp), acest lucru poate avea consecințe foarte reale pentru el și pentru dvs. ca părinte.
Dacă copilul dvs. se confruntă cu refuzul școlar, ei bine, nu sunteți singuri!
Așa că astăzi vreau să vă ghidez astfel încât să gestionați refuzul școlar cu Metoda Acceptării Autismului, astfel încât să nu vă mai stresați din cauza apelurilor de la școală, a bătăliilor cu copilul dvs. și a absenteismului,
Acest articol este o traducere și adaptare din limba engleză. Articolul original poate fi citit aici.
Cum să gestionați refuzul școlar al copilului dumneavoastră autist prin acceptarea autismului
Dacă nu ne-am cunoscut încă, bună, eu sunt Kaylene!
Sunt un adult autist și un părinte-coach care îi ajută pe părinții copiilor autiști să renunțe la eticheta de "mamă autistă" și să devină părintele-susținător de care copilul lor are cu adevărat nevoie. […]
Ce este refuzul școlar
Sinceră să fiu, mi-aș dori să avem un alt termen pentru acest lucru, deoarece "refuzul școlar" implică faptul că copiii noștri autiști ar fi, pur și simplu, niște nesimțiți care refuză să meargă la școală pentru că nu au chef.
Și asta nu ar putea fi mai puțin adevărat.
Nu este vorba aici de un copil care se preface că îl doare burta pentru a nu fi nevoit să dea testul la matematică.
Refuzul școlar se referă, de fapt, la situația în care copilul autist are dificultăți cu participarea regulată la școală, cu prezența la timp la școală sau cu participarea activă la școală odată ajuns acolo.
Iar aceste dificultăți se pot manifesta sub forma rezistenței, a refuzului, a meltdown-urilor sau a altor comportamente exterioare.
De ce apare refuzul școlar
Refuzul de a merge la școală poate apărea dintr-o mulțime de motive diferite, iar aflarea motivelor specifice pentru care copilul dvs. are dificultăți cu școala va fi esențială pentru a gestiona refuzul de a merge la școală. […]
Doar câteva motive pentru care poate apărea refuzul școlar sunt:
- Dificultăți cu tranzițiile
- Suprasolicitare senzorială sau nevoile senzoriale nu sunt satisfăcute (Mai multe detalii în acest articol)
- Anxietate (în special din cauza lipsei de control) - (Mai multe detalii în acest articol)
- Evitarea cererilor (n.r. Pathological Demand Avoidance)
- Bullying sau dificultăți sociale
- Epuizare, boală sau disconfort fizic
- …Și sunt atât de multe altele.
Nu uitați, o listă poate fi utilă, dar veți dori să vă lămuriți cu exactitate de ce copilul dvs. are dificultăți în a merge la școală.
Cum să gestionați refuzul școlar cu Metoda Acceptării Autismului
Metoda Acceptării Autismului este un cadru pe care l-am dezvoltat după ce am lucrat cu o mulțime de părinți de copii autiști și am observat anumite tipare de-a lungul lucrului cu ei.
Metoda Acceptării Autismului are trei pași simpli:
- Adaptarea
- Echilibrul
- Schimbarea
Adaptarea
Etapa de adaptări se referă la găsirea și oferirea adaptărilor specifice de care are nevoie copilul dumneavoastră autist, astfel încât să se simtă în siguranță și reglat emoțional.
Așadar, atunci când vă confruntați cu refuzul școlar, vreți să începeți prin a clarifica ce anume îl face pe copil să evite școala.
"Pur și simplu nu le place școala" sau "Vor doar să se joace jocuri video toată ziua" nu va fi suficient aici!
Trebuie să ne ocupăm de lucrurile esențiale. :)
Așadar, renunțați la orice presupuneri pe care le-ați putea avea cu privire la motivul pentru care copilul dvs. evită școala și gândiți-vă la următoarele întrebări:
- Cu ce etapă a procesului are dificultăți?
- S-a schimbat ceva care a făcut să-i fie mai greu să meargă la școală?
- Ce vă spune el despre motivul pentru care evită școala?
- Ați observat vreun tipar în ceea ce privește refuzul de a merge la școală?
- Când *nu* întâmpină copilul dvs. dificultăți în a merge la școală?
Odată ce ați aflat clar motivul real pentru care copilul dumneavoastră are dificultăți, puteți începe să găsiți adaptări specifice care să abordeze aceste dificultăți.
Iată câteva exemple:
- Dacă copilul dvs. are dificultăți cu tranzițiile, ați putea încerca să stabiliți rutine clare.
- Dacă copilul dvs. are dificultăți cu suprasolicitarea senzorială, ați putea încerca pauze senzoriale regulate.
- Dacă copilul dumneavoastră se confruntă cu bullying-ul, ați putea încerca să eliminați accesul bătăușului la copilul dumneavoastră.
De exemplu, fiul adolescent al clientei mele, Sarah, se chinuia să ajungă la timp la școală, deoarece era prea obosit pentru a se trezi și a ieși din casă la timp.
Am conceput împreună un plan în cadrul unei ședințe recente de coaching și s-a dovedit că fiul ei avea nevoie de medicamentele pentru ADHD și de cafea mai devreme dimineața.
Apoi, trebuia să fie lăsat în pace să ațipească din nou timp de aproximativ o jumătate de oră, iar apoi era mult mai pregătit să se trezească pentru a începe ziua.
Acum, el este un adolescent care stă treaz până târziu jucând jocuri video, așa că aceasta nu este o rutină perfectă, dar această mică adaptare a făcut o diferență uriașă în ceea ce privește frecvența cu care ajung la școală la timp.
(În plus, a făcut o diferență uriașă în modul în care se simt amândoi dimineața și cât de reglați emoțional și de calmi sunt amândoi!)
Scopul este acela de a găsi strategiile care funcționează cu adevărat pentru a vă ajuta copilul să se simtă în siguranță și reglat emoțional în timp ce merge la școală.
Echilibrul
Stadiul de echilibru constă în echilibrarea acomodărilor cu "viața reală" prin intermediul rutinelor, limitelor și dezvoltării abilităților.
Deci, atunci când vă confruntați cu refuzul școlar, doriți să vă concentrați pe ajutarea copilului dumneavoastră să construiască abilități de reglare emoțională și a energiei și să implementați niște rutine realizabile.
Deci, mai întâi, începem cu construirea abilităților de reglare, astfel încât copilul dvs. să fie capabil să rămână reglat pe tot parcursul zilei de școală.
Și vreau să fie clar - este vorba de a rămâne reglat și stabil, nu de a se conforma sau de a-și ignora nevoile.
Este vorba despre abilitatea lor de a avea acces la adaptările de care au nevoie și de a trece prin ziua de școală cât mai confortabil posibil.
Atunci când construiesc noi abilități, mă concentrez întotdeauna pe acești patru pași:
- Introducerea lor
- Joc
- Ajutor
- Exersare
De asemenea, veți dori să vă ajutați copilul să își construiască rutine fezabile care să îl ajute pe parcursul zilei de școală.
Atunci când avem rutine, suntem capabili să trecem prin părți ale zilei pe pilot automat și ne poate ajuta să evităm dificultățile cu rigiditatea.
Câteva rutine pe care ați putea lua în considerare să le construiți sunt:
- Mersul de acasă la școală
- Venirea acasă de la școală
- Tranziția de la orele de curs
- Intrarea în clădire sau în clasă
De exemplu, fiica clientei mele, Becca, se chinuia să facă tranziția de la mașină la școală în fiecare dimineață și nu-și putea da seama de ce.
Când m-au condus prin scenariul exact al fiecărei zile, problema a devenit clară…
Planul era, în principiu, următorul: să coborâm din mașină, să intrăm în clădire și să fim, pur și simplu, la "școală" - un termen larg care putea include absolut orice (bun sau rău).
În schimb, am creat o rutină pentru exact ceea ce urma să facă atunci când ajungea în clădire, și anume să meargă în locul ei special și să aibă un timp de a se liniști pentru ea însăși.
În acest fel, știa exact la ce să se aștepte pentru tranziția ei, iar Becca avea un plan solid pe care să i-l împărtășească, în loc să se aștepte doar ca ea să fie încântată să coboare din mașină și să meargă la "școală".
Schimbarea
Etapa de schimbare…
Atunci când aveți de-a face cu refuzul școlii, doriți să vă concentrați asupra susținerii din partea școlii, astfel încât să poată implementa adaptările pe care le-ați găsit și care funcționează.
Și voi fi sinceră... Aceasta este adesea partea cea mai dificilă.
Profesorii, personalul școlii și alte persoane din echipa copilului dvs. au, de obicei, intenții bune și doresc cu adevărat să facă din școală un loc sigur și primitor pentru copilul dvs., dar adesea au mâinile legate de birocrație.
Ca să nu mai vorbim de numărul mare de cazuri, de problemele de finanțare, de nevoile concurente ale copiilor și multe altele...
Așa că este important să nu dăm cu pumnul în masă.
Dar este, de asemenea, important să știm pentru ce luptăm și să nu acceptăm orice ne sugerează cineva.
De aceea, eu sugerez părinților două tipuri de activism:
- Activism colaborativ: Lucrați cu o altă persoană pentru a răspunde nevoilor copilului dvs. într-un mod colaborativ
- Activism de neclintit: Știți exact care este soluția și nu sunteți gata să acceptați mai puțin
Așa că veți dori, cu siguranță, să vă pregătiți din timp scenariile și planurile specifice de activism pentru nevoile copilului dvs.
Iar dacă doriți să faceți un pas mai departe, puteți începe să creați oportunități pentru ca copilul dumneavoastră să învețe să își ceară dreptuile pentru împlinirea propriilor nevoi.
Acest lucru poate consta în a-i prezenta copilului dvs. scenarii specifice pe care le poate folosi, învățându-l cum să-și acceseze adaptările sau oferindu-i mai mult control asupra procesului de activism. […]
Articolul original: