ECOLALIA în AUTISM și importanța sa. Nu o opri!
Ce este Ecolalia? În articolul aceasta, voi discuta despre ecolalie. Mai exact, cele două tipuri principale de ecolalie: ecolalia imediată & ecolalia întârziată și cum ecolalia este mai importantă decât credeai.
Ce este ecolalia imediată?
Ecolalia imediată este ceea ce consideră majoritatea oamenilor atunci când se gândesc la ecolalia. Este repetarea imediată a unor cuvinte sau fraze scurte de către autiști. Deci, imediat după ce cineva ne spune ceva sau imediat cum auzim ceva, îl repetăm. Persoanele non-autiste uneori înțeleg greșit ecolalia imediată. Persoanele non-autiste spun că ecolalia imediată este un semn de neatenție la persoanele autiste, un semn că suntem implicați în mediul nostru și chiar îi atribuie o lipsă de inteligență sau o incapacitate de a învăța. Acum știm că acest lucru nu este adevărat și ecolalia poate fi o piatră de temelie pentru a genera un limbaj complex, fiecare persoană autistă fiind diferită.
Deci, voi prezenta doar câteva motive pentru care autiștii ar putea folosi ecolalia imediată.
Cazul I
Prima utilizare obișnuită a ecolaliei imediate este o modalitate de a ne oferi timp atunci când trebuie să procesăm ceea ce tocmai ne-a fost spus.De exemplu, dacă spuneți ceva unei persoane autiste sau ne adresați o întrebare și apoi așteptați un răspuns, e posibil să apară ecolalia imediată. Există multe lucruri care trebuie să se întâmple în creierul nostru, pentru ca noi să putem răspunde verbal, trebuie să auzim ceea ce spui și apoi să facem un efort pentru a înțelege limbajul pe care îl folosești și ce anume ne întrebi și, în timp ce ne amintim și analizăm ceeace tocmai ai întrebat, trebuie să ne dăm seama care este răspunsul nostru, ce credem sau ce simțim în acel moment și apoi trebuie să ne traducem răspunsul din propria reprezentare în limba vorbită.
Deci, folosirea ecolaliei imediate prin repetarea întrebării care tocmai ne-a fost pusă sau a unei părți din lucrurile pe care tocmai le-a spus cineva, este o modalitate prin care să ne oferim timp, procesând, concomitent, ceea ce ni s-a spus și generând propriul răspuns.
Deci, un exemplu clar ar fi:
Părinte: Ai făcut tema?
Autist: Ai făcut tema? (în timp ce ne gândim cum să răspundem, este, de asemenea, folosit ca un punct de reamintire a întrebării )
Sau
Autist: Făcut tema? (oare am făcut tot ce îmi cere?)
Cazul II
Al doilea motiv comun pentru care autiștii folosesc ecolalia imediată este interacțiunea. Ecolalia imediată poate fi o formă de exprimare, despre care vom vorbi în continuare. Poate fi o modalitate de a procesa ceea ce auzim și de a ne gândi la ceea ce vrem să spunem. Dar poate fi doar o modalitate de a interacționa cu cineva. Dacă îi spui unei persoane autiste, ”m-am simțit foarte bine astăzi în parc cu tine” și autistul răspunde ”m-am simțit foarte bine astăzi în parc cu tine” s-ar putea să exprime același sentiment sau să repete ceea ce ai spus, pentru a arăta că este prezent, că ascultă și vrea să aibe o conversație cu tine.
Cazul III
Al treilea motiv comun pentru care persoanele autiste utilizează ecolalia imediată (și un motiv care a fost, de fapt, controversat până în anii 1980) este din cauză că aceasta capătă o funcție de exprimare, un mod de a spune ce gândim sau de a ne face cunoscute nevoile și dorințele. Un aspect pe care trebuie să-l aveți în vedere atunci când încercați să determinați dacă o persoană autistă folosește ecolalia imediată pentru a încerca să comunice cu tine sau să solicite ceva este la limbajul corpului.
Deci, dacă întrebi o persoană autistă, ”ți-ar plăcea mai multă salată?” și autistul răspunde, ”ți-ar plăcea mai multă salată” și întinde farfuria în același timp, atunci sunt șanse să răspundă afirmativ ”Da, aș vrea mai multă salată”. Deci, este important să țineți cont de limbajul corpului unei persoane autiste, care vă va oferi un indiciu despre ce exprimă sau ce dorește atunci când utilizează ecolalia imediată.
Un alt semn că o altă persoană folosește ecolalia imediată pentru a se exprima este dacă ecolalia prezintă modificări ușoare în modul de întrebarea sau dacă prezintă adăugări în propoziția originală. Deci, dacă întrebi o persoană autistă, ”ți-ar plăcea niște lapte?” și ea/el răspunde cu, ”ți-ar plăcea niște suc?” Sunt șanse să spună ”nu, nu vreau lapte, vreau suc.”
Deci, există trei motive comune pentru care persoanele autiste folosesc ecolalia imediată ca o modalitate de a procesa, de a câștiga timp pentru a se gândi la un răspuns, ca o modalitate de a interacționa cu oamenii și ca o metodă de exprimare pentru a își face nevoile cunoscute.
Dar ecolalia imediată este folosită și din propriile noastre motive și nu neapărat pentru a comunica cu oamenii din jurul nostru. Utilizarea ecolaliei imediate poate fi o formă de stimming calmant. Dacă o persoană autistă se află într-o situație nouă și este stresată sau anxioasă, s-ar putea să-și repete cuvinte sau fraze reconfortante sau familiare, doar pentru a o ajuta să treacă prin acea situație, să proceseze și de asemenea, ca o modalitate de a se calma, de a-și regla emoțiile.
Ecolalia imediată poate fi, de asemenea, utilă în scopuri de auto-stimulare distractivă, adică este, pur și simplu, amuzant. O mulțime de cuvinte sunt distractive sau plăcute de spus. Un autist ar putea folosi personal ecolalia imediată ca o modalitate de a repeta ceva foarte amuzant sau plăcut. Eu fac asta destul de rar acum, însă o făceam foarte des în copilărie. Dacă mi se pune o întrebare de genul, ”te duci mâine seară în club?”, s-ar putea să-mi repet liniștit de câteva ori ”te duci mâine seară în club? te duci mâine seară în club? te duci mâine seară în club? te duci mâine seară în club?”. Asta mă ajută pe mine să-mi imaginez cum va fi în club, cum mă voi distra și, uneori, propoziția în sine mă face să mă înveselesc.
În concluzie, sunt dovezi marcante că ecolalia imediată nu este o formă leneșă de comunicare, este o formă autentică de comunicare și implicare în discuție. De asemenea, există studii care au dovedit că ecolalia imediată pune bazele vorbirii complexe în creierul autist, vorbirecomplexă care ar fi întârziată în absența ecolaliei imediate.
Ce este ecolalia întârziată?
Ecolalia întârziată este repetarea de cuvinte sau fraze după o perioadă de timp, ore, zile, săptămâni sau chiar ani după ce persoana autistă a auzit conținutul original. Ecolalia întârziată este, de asemenea, adesea înțeleasă greșit de persoanele non-autiste, dar dintr-un motiv diferit. Particularitatea ecolaliei întârziate este că, deoarece a trecut o perioadă de timp de când persoana autistă a primit sau a auzit conținutul original, persoana care ascultă acum ar putea să nu știe la ce se referă autistul atunci când o folosește. Deci, în acest fel, ascultătorul ar putea să nu recunoască de fapt ecolalia întârziată ca fiind ecolalie, mai ales dacă ecolalia se potrivește, de fapt, cu situația de la momentul respectiv. Această ecolalie este destul de prezentă la adolescenții și adulții autiști, în special la cei care au adaptări ce îi fac să pară neurotipici. Această formă de ecolalie este una din adaptările prin care un autist se integrează social și își are originile în ecolalia imediată. Deci, toate aceste forme de ecolalie sunt strâns legate de scripturile sociale și de integrarea socială a autistului. Din nou, fiecare persoană autistă este diferită. Dar există câteva motive frecvente pentru care o persoană autistă ar putea folosi ecolalia întârziată.
Cazul I.
Unul dintre motive este comunicarea. De exemplu, când ceri unui autist să-ți spună ce a făcut în weekend, un autist ar putea să răspundă cu, ”nu uita costumul tău de baie”, sau ”la piscină a fost super șmecher”, deci lucruri pe care le-a spus cineva înainte sau după ce a fost la piscină și, astfel, ascultătorul ar putea să deducă faptul că persoana autistă a mers la piscină în weekend. Un alt exemplu ar fi dacă ai întreba un autist ”cum te simți astăzi?”, el ți-ar putea răspunde repetând dialogul dintr-o carte sau film, care poate exprima starea sa actuală.
Cazul II.
Un alt motiv comun pentru utilizarea ecolaliei întârziate este acela de rutină sau sentiment de finalizare. Este posibil să fi observat că în multe articole folosesc ”fii blând cu autismul” sau că închei o conversație cu ”să ai o zi blândă”. Aceasta este o formă de ecolalie întârziată. Este cam amuzant, deoarece această repetare este ceva ce am spus inițial. Decieste o formă de ecolalie reconfortantă, deoarece nu trebuie să-mi fac griji cu privire la modul în care voi aborda autismul sau de cum voi finaliza o discuție, pentru că pot folosi ecolalia pentru a exprima ceva sincer și reconfortant fără efort suplimentar. Așadar, după finalizarea unei sarcini, o persoană autistă ar putea să-și spună ”a fost o treabă bună”, o ecolalie a unui lucru care i-a fost spus de o persoană importantă și acum o repetă pentru a se simți bine cu finalizarea acelei sarcini.
Cazul III.
Alt motiv pentru care o persoană autistă ar putea folosi ecolalia întârziată este acela de a-și face cunoscute nevoile sau dorințele. Deci, dacă mă întreabă iubita mea “vrei să te uiți la un film anume în seara asta?”, eu mă voi gândi și aș putea răspunde cu ”Luke, sunt tatăl tău”, o replică din StarWars. Sau s-ar putea să întrebi o persoană autistă unde ar dori să mănânce și ar putea să cânte o melodie sau să spună sloganul restaurantului preferat, spre exemplu ”I’m loving it”, care înseamnă McDonalds. În acest fel, folosim ecolalia întârziată pentru a ne exprima direct și pentru a ne face cunoscute nevoile sau dorințele.
Cazul IV.
Uneori , când vine vorba de utilizarea expresivă a ecolaliei întârziate, eforturile noastre de comunicare pot fi greu de descifrat. De exemplu, un autist ar putea spune “vrei niște suc?” atunci când înseamnă că îi este sete, dar nu neapărat de suc. Să vă dau un exemplu, în prima mea tabără în Anglia m-am dus la colegii mei de cameră și m-am prezentat spunând că ”Platon a fost un filosof antic grec și Ovidiu a fost un poet antic roman, este o asociere extraordinară”, cu intenția de a îmi spune numele și de a face cunoștință cu cei din jur. Totuși, foloseam ceva ce auzisem și intenția mea nu a fost înțeleasă. În acest fel, poate fi frustrant, mai ales pentru persoana autistă care încearcă să comunice, dar și pentru ascultător, pentru că oamenii autiști gândesc diferit și creierul nostru face asocieri diferite, pentru că uneori ecolalia și limbajul pe care îl avem la dispoziție este limitat, astfel oamenii ne pot înțelege greșit.
Cazul V
La fel ca și ecolalia imediată, ecolalia întârziată este folosită pentru că este amuzantă și plăcută. Poate fi auto-stimulator sau liniștitor pentru noi, poate fi o metodă de repetiție, permițându-ne să ne dăm seama ce vom spune și devenind mai încrezători înainte de o interacțiune. Mie îmi place, de multe ori, să repet cu voce tare reclama cu “Și ăla negru, de respira greu, era ta-su, mă”, deoarece îmi amintește de momente frumoase petrecute cu prieteni în facultate.
Deci, în funcție de context, ecolalia întărziată este mereu una din aceste variante:
- Comunicare
- Exprimare
- Interacțiune
- Autistimulare (stimming)
În concluzie
În acest articol am discutat despre ecolalia imediată și ecolalia întârziată. Sper că am răspuns la câteva dintre întrebările pe care mi le-ați pus și că exemplele mele vă oferă o perspectivă utilă. Astfel, când copilul tău folosește ecolalie, oferă blândețe autismului, fii curios, vezi ce înseamnă ecolalia, comunică și tu cu el în limbajul lui și nu opri ecolalia, căci, mai ales în cazul copiilor nonverbali, ea poate fi poarta spre un limbaj complex.
Binele nostru psihic și autonomia noastră din viitor începe cu acceptarea ta, ca părinte, de acum.
Articole și studii folosite:
https://www.iidc.indiana.edu/?pageId=535
https://www.iidc.indiana.edu/?pageId=534
Echolalia: That’s What She SaidRulesThe Problem with “Use Your Words”Cobra aka Daddy
http://www.thinkingautismguide.com/2011/01/in-echo-chamber.html