Persoanele Autiste. Cum experimentează problemele de procesare senzorială?
Persoanele autiste se confruntă adesea cu lipsa empatiei din partea celor din jur atunci când vine vorba de problemele de procesare senzorială. Acest articol aprofundează, prin referințe detaliate, diferențele de procesare senzorială și cum acestea duc la disconfort continuu a persoanei autiste, comportamente diferite și la dificultăți de trai de zi cu zi ce pot fi evitate prin acceptarea de către cei din jur a acestor diferențe.
Acest articol este o traducere și adaptare din limba engleză a unui articol creat de o persoană autistă. Articolul original poate fi citit aici.
Când eram mică, existau atât de multe lucruri pe care nu le puteam tolera: zgomotele ascuțite; vederea anumitor fructe sau a șosetelor ude (ceea ce mă făcea să mă gândesc la cât de oribile se simțeau); lumina soarelui; lumina fluorescentă din centrele comerciale; mirosul untului de arahide și al altor alimente.
Ca adult, nu mai e atât de rău. Sunetul este încă o problemă uriașă, în special la ora mesei și noaptea. Prea mult timp într-un magazin este posibil să mă trimită înapoi în pat. Și încă trebuie să tai partea de sus a fiecărei perechi de șosete pe care o port. Nu sunt singura; peste 96% dintre copiii autiști raportează hipersensibilități și hiposensibilități în mai multe domenii1, iar diferențele senzoriale continuă adesea până la vârsta adultă2.
În timp ce o mulțime de oameni au aversiuni față de anumite sunete, imagini, mirosuri, gusturi sau senzații fizice, modul în care persoanele autiste resimt un input senzorial negativ este la un nivel care poate fi greu de descris persoanelor non-autiste. Este, de asemenea, la un nivel care face să fie nu doar neplăcut să te aflii în anumite situații sau contactul cu anumite substanțe, ci complet imposibil.
Când aud pe cineva că își răzuiește farfuria, nu doar o aud, ci o simt cu fiecare fibră a corpului meu. O simt în stomac și în piept. Am senzația că cineva îmi șlefuiește dinții cu o râșniță. Capul mi se blochează temporar și nu mă pot gândi la nimic de spus. Neliniștea mă cuprinde și trebuie să mă îndepărtez de zgomotul acela.
Și, cel mai rău, experiența rămâne cu mine mult timp după aceea. Mintea mea continuă să fie atrasă de zgomot pentru tot restul zilei. Pot chiar să-mi amintesc sentimente specifice provocate de anumite incidente la luni sau chiar ani după aceea.
Acest lucru poate fi greu de înțeles despre autism și problemele senzoriale. Nu este vorba de faptul că luminile sunt puțin prea puternice sau că zgomotul este prea puternic. Ci faptul că îmi provoacă o senzație oribilă, dureroasă, îngrijorătoare, bolnăvicioasă în tot corpul, care este complet copleșitoare și insuportabilă.
Cercetările arată că persoanele autiste resimt în mod constant disconfort fizic și anxietate ca urmare a problemelor senzoriale3. Când luăm în considerare problemele de procesare senzorială în acest mod, putem aprecia cât de dificil poate fi pentru adulții și copiii autiști să gestioneze cerințele zilnice, cum ar fi să facă față mediului școlar4. Și problemele nu se opresc la școală, desigur. A fi la locul de muncă, a fi părinte sau a îndeplini sarcini zilnice precum curățenia și cumpărăturile pot deveni imposibil de gestionat.
Clientul meu, Daniel, mi-a spus: “Când eram copil, nu puteam să stau lângă sora mea în timp ce plângea. Mereu intram în necazuri pentru că începeam să țip pentru a încerca să acopăr zgomotul. Acum, ca tată, mă simt îngrozitor, dar plânsul are același efect asupra mea. Trebuie să părăsesc camera și să o las pe soția mea să preia controlul, altfel simt că mă prăbușesc.”
O altă clientă, Shona, a descris impactul problemelor senzoriale atunci când vine vorba de participarea la universitate. “Sunt zile în care nu pot intra. Nu pot suporta mirosul produselor de curățenie. Îmi face rău fizic. Iar cu iluminatul, nu mă pot concentra. Uneori am ajuns să am migrene, ceea ce se întâmpla des la școală. Vreau să iubesc universitatea, dar de multe ori nici nu pot să mă prezint.”
Persoanele autiste se confruntă adesea cu lipsa empatiei din partea celor din jur atunci când vine vorba de problemele de procesare senzorială. Diana a descris cum, atunci când a început să se întâlnească cu partenerul ei, i-a explicat că nu suporta când acesta fluiera. “Am încercat să îi explic foarte frumos și mi-am asumat responsabilitatea că era problema mea. Dar el a răspuns făcând o glumă și fluierând ca să mă enerveze. Am avut un meltdown și am plecat. Apoi a înțeles mesajul.”
Dacă sunteți autist, ar putea fi dificil să le explicați altor persoane cum vă face să vă simțiți un sunet, o lumină sau o senzație. Un lucru care este important de înțeles este că acest lucru este foarte real și probabil că este foarte diferit de modul în care ei experimentează aceeași intrare senzorială. Dacă sunteți părintele, partenerul, colegul de serviciu sau altcineva implicat cu o persoană autistă, aveți încredere în ei în această privință. Dacă spun că un sunet, o lumină, o țesătură sau o piesă de mobilier nepotrivită le provoacă durere, înseamnă că într-adevăr este așa - într-un mod foarte intens.
Referințe:
- 1. Marco EJ, Hinkley LB, Hill SS, Nagarajan SS. Sensory processing in autism: a review of neurophysiologic findings. Pediatr Res. 2011 May;69(5 Pt 2):48R-54R. doi: 10.1203/PDR.0b013e3182130c54. PMID: 21289533; PMCID: PMC3086654.
- 2. Crane L, Goddard L, Pring L. Sensory processing in adults with autism spectrum disorders. Autism. 2009;13:215–228.
- 3. Howe, F.E.J., Stagg, S.D. How Sensory Experiences Affect Adolescents with an Autistic Spectrum Condition within the Classroom. J Autism Dev Disord 46, 1656–1668 (2016). https://doi.org/10.1007/s10803-015-2693-1
- 4. Dawson, G., & Watling, R. (2000). Interventions to facilitate auditory, visual, and motor integration in autism: A review of the evidence. Journal of Autism and Developmental Disorders, 30, 415–421. doi:10.1023/A:1005547422749.Return to ref 2000 in article
Articolul original:
Claire Jack Ph.D.
