„Problema empatiei duble” a lui Milton. Revoluționară în autism.
Articol publicat, original, pe pagina National Autistic Society. Acest articol prezintă o perspectivă revoluționară în abordarea autismului prin perspectiva calităților oferite ca neurotip diferit, ca mod unic de a înțelege lumea și diferențele care vin din acest aspect.
Dr. Damian Milton este autor, consultant, lector în Dizabilități Intelectuale și de Dezvoltare la Centrul Tizard, Universitatea din Kent și președinte al Colectivului Participativ de Cercetare în Autism (PARC). În acest articol Damian discută teoria empatiei duble și implicațiile pe care le are aceasta în practică.
„...chiar de la început, de când cineva a inventat cuvântul autism, condiția a fost judecată din exterior, pe baza aparențelor, și nu din interior, după cum este experimentată.” (Donna Williams, 1996)
Pe lângă „comportamente și interese restrictive”, criteriile de diagnosticare spun că autismul poate fi definit de deficite în interacțiunea socială și în comunicare. Din ipostaza privitorului non-autist din exterior, poate părea că persoanele autiste prezintă deficite în înțelegerea vieții sociale și a altor oameni. Idei precum aceasta sunt adânc înrădăcinate în teoriile psihologice dominante, care încearcă să explice autismul ca pe o patologie, o deviație de la dezvoltarea și funcționarea cognitivă normală. Predominant printre aceste idei este conceptul conform căruia persoanele autiste prezintă un deficit în „teoria minții” - abilitatea de a-și imagina gândurile și sentimentele altora, astfel încât să le poată înțelege și preveni comportamentele.
Deși este adevărat că persoanele autiste pot avea dificultăți în a procesa și a înțelege intențiile celor din jur în timpul interacțiunilor sociale, atunci când cineva ascultă explicațiile persoanelor autiste, poate observa că problemele vin din ambele direcții. Teoria minții autiste pare, uneori, că lasă loc multor dorințe, și nu am avea nevoie ca organizații precum Asociația Națională pentru Autism să încerce să crească conștientizarea și înțelegerea autismului dacă ar fi atât de simplu de empatizat cu modalitățile de percepere a lumii și de a se comporta în lume a persoanelor autiste. Încă de la primele descrieri documentate ale persoanelor autiste, se pot observa numeroase mențiuni ale lipsei de înțelegere din partea celor din jur. Și tocmai reciprocitatea problema empatiei dintre persoanele autise și non-autiste au dus la dezvoltarea teoriei „problema empatiei duble”.
Teoria empatiei duble
Simplu spus, teoria problemei empatiei duble sugerează faptul că, atunci când persoane cu experiențe de viață foarte diferite interacționează, vor avea dificultăți în a empatiza unii cu ceilalți. Aceste dificultăți este foarte probabil să fie accentuate de diferențe în folosirea și înțelegerea unei limbi. Am început să public descrieri teoretice legate de această problemă încă de la începutul anului 2010, dar idei similare se pot găsi în munca lui Luke Beardon în ceea ce privește „teoria minții între neurologii”, precum și în munca filozofului Ian Hacking.
Cercetarea recentă a lui Elizabeth Sheppard și a echipei de la Universitatea din Nottingham, a lui Brett Heasman la Școala de Economie din Londra și a lui Noah Sasson de la Universitatea din Texas din Dallas au arătat că, în condiții experimentale, persoanele non-autiste au dificultăți în a citi emoțiile participanților autiști, sau își formează o primă impresie negativă despre persoanele autiste. Aceste dovezi sugerează faptul că teoriile psihologice dominante asupra autismului reprezintă explicații parțiale, în cel mai bun caz.
Conform teoriei „problemei empatiei duble”, aceste dificultăți nu se datorează modului de a gândi al persoanelor autiste în totalitate, ci unui eșec în reciprocitate și înțelegere mutuală, care poate apărea între persoane cu moduri foarte diferite de a percepe lumea. Dacă cineva a purtat vreodată o conversație cu cineva cu care nu vorbește aceeași limbă maternă, sau un interes în subiectul unei conversații, atunci acestea pot fi experiențe similare (deși, probabil, în măsură foarte mică).
Această teorie ar putea sugera și faptul că este mult mai probabil ca cei cu experiențe similare să formeze conexiuni și să se înțeleagă mai bine, lucru care are ramificații cu privire la abilitatea persoanelor autiste de a se întâlni unii cu alții.
Teoria, în practică
Scopul teoriei are ramificații multe în practică. Teoria nu doar că ține seama de diferențele de gândire și de interese, dar ia în considerare și contextul social în care au loc interacțiunile. Teoria are potențialul de a schimba radical felul în care privim autismul și, deci, persoanele autiste. De asemenea, asta are urmări asupra modului în care se încearcă să se „intervină”. Încercările de a reduce „simptomatologia” autistă e posibil să nu ducă la bunăstarea persoanei în cauză, și lipsa înțelegerii și stigma simțită, astfel, de persoana autistă în medii sociale poate avea impact asupra sănătății sale mintale, a muncii sale, a accesului la educație și la servicii și a experiențelor cu sistemul de justiție. Pe scurt, partea proastă a problemei empatiei duble este faptul că minoritățile sunt marginalizate din punct de vedere social.
Conceptul problemei empatiei duble a influențat, deja, programele de pregătire ale Asociației Naționale pentru Autism, pregătirea ATLASS oferită de Studio3 și programul Sinergiei, dezvoltat de AT-Autism. O muncă viitoare este necesară pentru a evalua aceste programe, căutând atât perspectiva persoanelor autiste, cât și a specialiștilor. Mai multă cercetare în această direcție ar putea îmbunătăți înțelegerea asupra autismului și ar putea duce la intervenții mai potrivite, care pot ameliora consecințele sociale negative survenite în urma problemei empatiei duble.
Lectură suplimentară, în limba engleză:
- Dr Damian Milton (2017), A mismatch of salience. Pavilion
- Milton, D. (2012) On the Ontological Status of Autism: the ‘Double Empathy Problem’. Disability and Society. Vol. 27(6): 883-887.
Articol publicat, original, pe pagina National Autistic Society. Acest articol este o traducere și adaptare în limba română. Articolul original poate fi citit aici.